Reprezintă examinarea glandei tiroide și dereglările acesteia, a glandelor mamare (pielea, mamelonul, ganglionii limfatici), a organelor parenchimatoase (ficat, splină, pancreas și rinichi), a vezicii biliare și a vezicii urinare, precum și a organelor genitale interne (uter și ovare). Include și examinarea transvaginală.

• Metodă:Ultrasonografie

Testul se utilizează în screeningul persoanelor cu diferit risc de îmbolnăvire (inclusiv donori), deasemenea pentru evaluarea primară a stării pacienților cu boli hepatice (de exemplu la cei cu nivel crescut de ALT).

• Metodă:Imunoenzimatică/ ELISA
• Material:Sînge

Testul se utilizează în diagnosticul serologic al virusului hepatitei B. Detectarea AgHBs în ser indică prezenţa infecţiei cu virusul hepatitei B. AgHBs este primul marker imunologic al infecţiei, fiind prezent în ser cu câteva săptămâni înainte de debutul clinic al bolii.

• Metodă:Imunoenzimatică/ ELISA
• Material:Sînge

• Metodă:Chemiluminiscenta, CLIA
• Material:Sânge

Calciul din organism (aproximativ 99%) este prezent la nivelul sistemului osos, restul fiind prezent în spaţiul intracelular extraosos sau în spațiul extracelular. Nivelul calciului sanguin este reglat de parathormon (PTH). Când concentraţia calciului scade, este stimulată eliberarea PTH, care reglează nivelul acestuia prin creşterea absorbţiei intestinale, scăderea excreţiei urinare şi creşterea resorbţiei osoase. Nivelul calciului total va fi influenţat de nivelul albuminei serice. Ionii de calciu influenţează contractilitatea inimii şi a musculaturii scheletice, fiind esenţiali pentru funcţionarea sistemului nervos. În plus, calciul joacă un rol important în coagularea sângelui şi mineralizarea osoasă.

• Metodă:Colorimetrică
• Material:Ser sanguin

Magneziul este necesar pentru buna funcționare a organismului, iar deficiența lui se manifestă foarte diferit. Acest mineral este esențial pentru producerea enzimelor, pentru formarea celulelor, pentru producerea de energie, pentru sinteza proteinelor și a acizilor grași, pentru relaxarea nervilor, mușchilor și vaselor sangvine.

• Metodă:Colorimetrică
• Material:Ser sanguin

Fierul este unul dintre cele mai importante micronutriente din organism. Acesta face parte din hemoglobină eritrocitelor și participă astfel la transferul de oxigen. Fierul este un microelement care este absorbit din alimente și apoi transferat prin organism prin transferin, o proteină specială care se formează în ficat. Fierul este necesar pentru formarea de globule roșii. Este cea mai importantă componentă a hemoglobinei, o proteină care umple eritrocitele, ceea ce le permite să transfere oxigenul de la plămâni la organe și țesuturi. De asemenea, fierul este o parte din proteina musculară a mioglobinei și unele enzime. Folosirea unor analize diferite care reflectă schimbul de fier în organism oferă informații mai complete și mai sigure despre deficitul de fier sau suprasaturarea fierului decât o măsurare izolată a fierului seric.

• Metodă:Colorimetrică
• Material:Ser sanguin

Colesterolul este o substanță (un steroid) care este esențial pentru viață. Acesta formează membranele celulelor în toate organele și țesuturile din organism. Este folosit de organism pentru a sintetiza hormoni care sunt esențiali pentru dezvoltare, creștere și reproducere. De asemenea, formează acizi biliari care sunt necesari pentru a absorbi substanțele nutritive din alimente.

Testul măsoară colesterolul total care este transportat în sânge de lipoproteine.

O cantitate mică de colesterol circulă în sânge în particule complexe, numite lipoproteine. Fiecare particulă conține o combinație de molecule de proteine, colesterol, trigliceride și fosfolipide, iar particulele sunt clasificate prin densitatea lor în lipoproteine cu densitate mare (HDL), lipoproteine cu densitate scăzută (LDL) și lipoproteine cu densitate foarte scăzută (VLDL). Particulele HDL-C, uneori numite colesterol „bun”, transportă excesul de colesterol pentru eliminare și particule LDL-C sau colesterolul „rău”, depun colesterolul în țesuturi și organe.

Organismul produce colesterolul necesar pentru a funcționa corect, iar o parte din colesterol este luat din dietă. Dacă un individ are o predispoziție genetică la niveluri ridicate de colesterol sau mănâncă prea mult alimente bogate în grăsimi saturate și grăsimi trans nesaturate, atunci nivelul colesterolului din sângele său poate crește și avea un impact negativ asupra sănătății. Colesterolul suplimentar din sânge este depozitat în plăci de aterom pe pereții vaselor de sânge, ducând la întărirea arterelor (ateroscleroză) și risc crescut de numeroase probleme de sănătate, inclusiv boli de inimă și accident vascular cerebral.

Testul pentru colesterolul total este folosit singur sau ca parte a unui profil lipidic pentru a ajuta la evaluarea riscului unui individ de a dezvolta boli de inimă și pentru a ajuta la stabilirea tratamentului necesar în cazul unui risc limitat sau mare.

Indicatii

Adulți:

• Test de screening pentru toți adulții care nu au factori de risc pentru boala cardiacă, cel puțin o dată până la 4 ani. Se face împreună cu un examen fizic de rutină.
• La intervale mai mici de timp (adesea de mai multe ori pe an), atunci când o persoană are unul sau mai mulți factori de risc pentru boala cardiacă. Factorii de risc majori includ:

1. Fumatul
2. Indivizi supraponderali sau obezi
3. Dietă nesănătoasă
4. Exercițiu fizic deficitar
5. Vârsta ( bărbați   45 ani sau femei    55 ani )
6. Hipertensiune arteriala ( HTA ) sau administrare de medicamente pentru tensiune arterial ridicată
7. Antecedente familiale de boli cardiace la vârste tinere
8. Boli cardiace preexistente sau care au suferit deja un atac de cord
9. Diabet zaharat

Tineri

Screening-ul pentru colesterol ridicat, ca parte a profilului lipidic, este recomandat copiilor și adulților tineri. Testarea ar trebui făcută odată între 9 și 11 ani, apoi între 17 și 21 de ani. Unii din factorii de risc sunt asemănători cu cei de la adulți și includ un istoric familial de boli de inimă sau de probleme de sănătate, cum ar fi diabetul, HTA sau supraponderalitatea. Atunci când indicele de masă corporală IMC la tineri este peste percentila admisă normală, este recomandată testarea colesterolului.

Interpretari

În general, nivelurile normale ale lipidelor contribuie la menținerea inimii sănătoase și la scăderea riscului de atac de cord sau accident vascular cerebral. Medicul va lua în considerare toate datele pentru a determina riscul general al unei boli cardiace și dacă este necesar tratament.

• Un colesterol sub limita superioară normală este considerat de dorit și reflectă un risc scăzut de boli cardiace.
• Un colesterol ușor crescut este considerat ca reflectând un risc moderat.
• Un colesterol mult crescut este considerat un risc ridicat.
• Colesterolul este, de obicei ridicat în timpul sarcinii. Femeile ar trebui să aștepte cel puțin 6 săptămâni după naștere pentru a retesta colesterolul.
• Unele medicamente despre care se știe că cresc nivelul colesterolului includ steroizii anabolizanți, beta-blocante, epinefrină, contraceptive orale și vitamina D.

• Metodă:Colorimetrică
• Material:Ser sanguin

Principalul rol al LDL colesterolului în metabolismul lipidic este de a prelua şi transporta colesterolul de la ficat la ţesuturile periferice. LDL colesterolul joacă un rol cheie în patogeneza aterosclerozei şi a bolii coronariene. O creştere a LDL colesterolului se asociază cu un risc crescut de boală coronariană, chiar și în cazul în care nivelul colesterolului total se situează în limite normale.

• Metodă:Spectrofotometrică, cinetică
• Material:Ser sanguin

Principalul rol al HDL colesterolului în metabolismul lipidic este de a prelua şi transporta colesterolul de la țesuturile periferice (inclusiv endoteliul vascular) la ficat, cu rol protector faţă de bolile cardiace. Un nivel scăzut de HDL colesterol este asociat cu un risc crescut de boală coronariană, determinarea HDL colesterolului fiind un instrument util în identificarea pacienţilor cu risc crescut de boală coronariană.

• Metodă:Spectrofotometrică, cinetică
• Material:Ser sanguin

  Glucoza este principala formă sub care sunt absorbiţi, utilizaţi, dar şi depozitați carbohidrații în organismele vii. Celulele organismului utilizează glucoza în scop energetic, cu formarea de ATP (adenozin trifosfat). Diabetul zaharat cuprinde un grup de tulburări metabolice caracterizate printr-un nivel crescut al glucozei sanguine, secundar unui deficit calitativ/cantitativ de insulină. Principalele simptome sunt letargia (datorită hiperglicemiei marcate), poliuria, polidipsia, scăderea în greutate, miopia şi susceptibilitatea crescută față de anumite infecţii. Testul pentru glucoză poate fi utilizat pentru: Screeningul hiperglicemiei (valori ridicate ale glucozei în sânge) cât şi al hipoglicemie (valori scăzute); Pentru a ajuta la diagnosticarea diabetului; Pentru a urmări nivelurile glucozei la persoanele cu diabet zaharat.

• Metodă:Spectrofotometrie
• Material:Ser sanguin

Testul GGT este efectuat pentru a depistarea unor boli ale ficatului sau ale canalelor biliare. GGT – gama-glutamiltranspeptidaza catalizeaza transferul grupului γ–glutamil de la peptide ca glutationul (GSH) catre alti aminoacizi. GGT este cel mai sensibil indicator pentru depistarea alcoolismului, fiind enzima a carei crestere depaseste celelalte enzime hepatice dozate in mod curent. Dozarea GGT este de asemenea utila pentru diagnosticul unei hepatopatii in prezenta unei afectiuni osoase, a sarcinii sau in perioada copilariei (conditii in care valorile fosfatazei alcaline cresc, in timp ce GGT ramane la valori normale).

• Metodă:Spectrofotometrică.
• Material:Ser sanguin

Aspartat aminotransferaza (AST) - o enzimă care este prezentă în toate celulele corpului, dar mai ales în celulele inimii și a ficatului și într-o mai mică măsură, în rinichi și mușchi. În mod normal, activitatea AST în sânge este foarte scăzută. Dacă ficatul sau țesutul muscular sunt deteriorate, acesta este eliberat în sânge. Astfel, AST este un indicator al afectării hepatice. Cel mai adesea, AST este prescris pentru a verifica dacă ficatul este deteriorat din cauza hepatitei, a medicamentelor toxice, a cirozei. Cu toate acestea, AST nu reflectă întotdeauna numai leziuni ale ficatului, activitatea acestei enzime poate fi crescută și în boli ale altor organe, în special în infarctul miocardic. Test folosit pentru identificarea inflamatiei, leziunilor sau necroza tesutului hepatic. In boala hepatica, reprezinta un indicator al afectarii hepatocelulare de orice cauza. De asemenea, testul este utilizat pentru a monitoriza functia hepatica la pacientii care iau medicamente potential hepatotoxice.

• Metodă:Spectrofotometrică, cinetică
• Material:Ser sanguin

Amilaza este una dintre cele câteva enzime care sunt produse în pancreas și fac parte din sucul pancreatic. Lipaza sparge grasimile, proteazele proteaza, iar amilaza descompune carbohidratii. Din pancreas, sucul pancreatic care conține amilază trece prin conducta pancreatică în duoden, unde ajută la digerarea alimentelor. Cantități mici de amilază se formează în ovare, intestin, bronhii și mușchii scheletici. În pancreatita acută, o creștere a amilazei este de obicei însoțită de o creștere a activității lipazei. Activitatea amilazei la copii în primele două luni de viață este scăzută, crește la un nivel de adult până la sfârșitul primului an.

• Metodă:Spectrofotometrică
• Material:Ser sanguin

Glutamat piruvat transaminaza (TGP), cunoscută şi sub denumirea de alanin aminotransferază (ALAT), este o enzimă implicată în metabolismul aminoacizilor. .Alanin aminotransferaza (ALT) este o enzimă care se găseşte mai ales în celulele din ficat şi rinichi; în cantităţi mult mai mici se găseşte, de asemenea, în inima şi muşchi. Acest test se foloseste pentru a monitoriza apariţia leziunilor hepatice şi/sau pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de ficat.

• Metodă:Spectrofotometrică, cinetică
• Material:Ser sanguin

Proteina C reactivă este o proteină plasmatică sintetizată de ficat și de adipocite (celulele grase ale organismului) numită de specialiști 'proteina de fază acută' deoarece apare în cadrul proceselor inflamatorii acute. Este un marker al inflamației organsimului, nivelul ei crește foarte mult în cadrul acestor situații.

• Metodă:Imunoturbidimetrie
• Material:Ser sanguin

Metabolismul bilirubinei începe odată cu degradarea eritrocitelor îmbătrânite la nivelul sistemului reticuloendotelial (în principal, în splină). Hemoglobina este eliberată din eritrocite şi degradată la hem şi globină. Hem-ul este apoi catabolizat, cu formarea biliverdinei, care este apoi transformată în bilirubină. Un nivel înalt al bilirubinei serice se asociază cu apariţia icterului (coloraţia galbenă a tegumentelor şi mucoaselor). Icterul este rezultatul afectării metabolismului normal sau a excreţiei bilirubinei: producţie crescută de bilirubină (ex. hemoliza , eritropoieza ineficientă), excreţie scăzută a bilirubinei (ex.hepatită, obstrucţie), metabolism anormal al bilirubinei (ex. tulburări ereditare, icter neonatal).

• Metodă:Spectrofotometrică, cinetică
• Material:Ser sanguin

Creatinina serică este produsul metabolic al creatinei şi fosfocreatinei, ambele prezente aproape în exclusivitate în muşchi. De aceea, nivelul creatininei este corelat cu masă musculară, care la rândul ei este influenţată de sex, vârstă şi alimentaţie. Creatinina este eliminată din sânge prin filtrare glomerulară. Un nivel normal al creatininei nu implică în mod necesar o funcţie renală normală, în timp ce un nivel crescut indică, de obicei, afectarea funcţiei renale. Totuşi, modificarea concentraţiei creatininei serice se poate produce şi independent de funcţia renală (ex. modificarea masei musculare). Testul pentru creatinină în sânge - prin acest test poate fi monitorizată activitatea rinichilor și buna funcționare a acestora. Un nivel mai mare de creatinină în sânge poate indica faptul că rinichii nu mai au capacitatea de a funcționa în parametrii normali.

• Metodă:Cinetică
• Material:Ser sanguin

Un frotiu Papanicolau este o probă recoltată din lichidul gros (mucus) din colul uterin al unei femei. Frotiul Papanicolau este utilizat pentru a descoperi boli precum cancerul de col uterin, sau infecțiile cu transmitere sexuală (ITS) precum HPV. Frotiul Papanicolau este recoltat de medicul de familie sau ginecolog. Medicul deschide puțin vaginul cu ajutorul unui instrument metalic. Acesta se numește specul.Medicul deplasează speculul în vagin și îl deschide puțin. Pereții vaginului sunt acum ușor depărtați. Colul uterin poate fi examinat acum mai ușor. Apoi, medicul introduce o pensulă mică (probă) în vagin pe toată suprafața colului uterin și prelevează mucus.

Recoltarea frotiului Papanicolau durează aproximativ 10 minute. Procedura nu este dureroasă. Este posibil să pierdeți o cantitate mică de sânge.

Când ar trebui să fac testul cu frotiu Papanicolau?

Cel mai bine ar fi să faceți testul cu frotiu Papanicolau începând cu vârsta de 25 de ani dacă ați făcut sex (ați întreținut raporturi sexuale). Faceți testul cu frotiu Papanicolau o dată la 3 ani.

Nu faceți testul cu frotiu Papanicolau în timpul menstruației. Nu faceți testul cu frotiu Papanicolau dacă sunteți însărcinată sau alăptați.

• Metodă:Microscopică
• Material:Raclaj celulelor epiteliale

Ureea este produsul principal al defalcării proteinelor. Este forma chimică în care azotul inutil este îndepărtat din urină. Acumularea de uree și de alți compuși care conțin azot în sânge ca urmare a insuficienței renale conduce la uremie. Insuficiența renală se manifestă atunci când un glomerul se pierde în capacitatea de a filtra metaboliții sanguini prin el însuși. Acest lucru se poate întâmpla brusc (insuficiență renală acută) ca răspuns la boală, administrarea de medicamente, otrăvuri, daune. Uneori aceasta este o consecință a bolilor cronice de rinichi (pielonefrită, glomerulonefrită, amiloidoză, tumori renale etc.) și alte organe (diabet, hipertensiune, etc.). Analiza pentru uree este de obicei prescrisă în combinație cu un test pentru nivelul de creatinină din sânge. Analiza pentru uree este de obicei prescrisă în combinație cu un test pentru nivelul de creatinină din sânge.

• Metodă:Cinetică
• Material:Ser sanguin

Trigliceridele  reprezinta cel mai important depozit de rezerve energetice ale organismului. Un test de sange masoara trigliceridele impreuna cu colesterolul. Majoritatea trigliceridelor sunt transportate in sange ca lipoproteine ​​cu densitate foarte scazuta.

• Metodă:Colorimetrică
• Material:Ser sanguin

Testul este folosit pentru evaluarea stării functionale a mucoasei uretrale, canalului cervical și a vaginului (inflamația și microflora).

Indicații pentru prescrierea testului
Simptome asociate cu infecții urogenitale / ITS (eliminări uretrale și/sau vaginale, disconfort, disurie).
 

• Metodă:Microscopică
• Material:Secret uretral, cervical, vaginal

Acest test este parte a investigaţiilor medicale efectuate în cazul unei posibile tulburări de sângerare sau a unui episod trombotic, în special pentru a evalua nivelul şi funcţia fibrinogenului; uneori este folosit pentru a ajuta la evaluarea riscului de apariţie a maldiilor cardiovasculare.

• Metodă:Coagulometrica
• Material:Plasma

Hemoleucograma (analiza generală a sângelui) este una dintre cele mai importante și solicitate teste de laborator, care oferă o informație generală despre starea de sănătate, iar schimbările în valorile de referință vorbesc despre prezența/absență și evoluția anumitor afecțiuni. Analiza generală a sângelui – are rol important atît în cazul diagnosticului patologiilor hematologice, infecțioase, inflamatorii, dereglărilor unor sisteme de organe, cît și în cazul aprecierii și monitorizării corecte ale tratamentului indicat. Un raport de rezultate conține date privind următorii indici:

•     Hemoglobină
•     Hematocritul
•     Cantitatea eritrocitelor
•     Volumul corpuscular mediu eritrocitului
•     Hemoglobină corpusculară medie
•     Concentrația medie a hemoglobinei corpuscular
•     Lățimea de distribuție a eritrocitelor după volum, devierea standart
•     Lățimea de distribuție a eritrocitelor după volum, coeficient de variație
•     Cantitatea leucocitelor
•     Cantitatea neutrofilelor
•     Conținutul procentual a neutrofilelor
•     Cantitatea limfocitelor
•     Conținutul procentual a limfocitelor
•     Cantitatea monocitelor
•     Conținutul procentual a monocitelor
•     Cantitatea bazofilelor
•     Conținutul procentual a bazofilelor
•     Cantitatea eozinofilelor
•     Conținutul procentual a eozinofilelor
•     Cantitatea trombocitelor
•     Volumul mediu a trombocitelor

• Metodă:Flow-citometrie fluorescentă/ focusare hidrodinamică/ Colorimetrie (SLS-Hb).
• Material:Sânge

• Metodă:Chemiluminiscenta, CLIA
• Material:Sânge

Acest test este utilizat pentru următoarele condiții:

• Monitorizarea terapiei îndelungate cu anticoagulante orale (cumarine și indandion)
• Evaluarea funcției hepatice (tulburarea sintezei factorilor complexului protrombinic)
• Depistarea tulburărilor de coagulare (screeningul factorilor căii extrinsece (I, II, V, VII, IX) și celei totale (fibrina))

• Metodă:
  Coagulometrica
• Material:Plasma

• Metodă:Imunocromatografică, microscopică
• Material:O probă de urină spontană

Acidul uric este produsul final al metabolismului purinelor. Purinele, componente importante ale acizilor nucleici şi coenzimelor, pot fi sintetizate în corp sau pot fi obţinute prin consumul unor alimente. Aproximativ 75% din cantitatea de acid uric este excretată în urină, restul fiind degradat la nivelul tractului gastrointestinal. Forma renală asociată cu hiperuricemia se poate manifesta prin nefropatie gutoasă (depozitarea urâţilor la nivelul parenchimului renal), depunerea intratubulară acută de cristale de urâţi şi nefrolițiază urică. Indicații:  Diagnosticul şi tratamentul gutei, insuficienţei renale, precum şi a altor afecţiuni cum ar fi: leucemie, psoriasis, inaniţie;  Monitorizarea tratamentului cu citotoxice.

• Metodă:Colorimetrică
• Material:Ser sanguin