Termenul efectuării analizei: 1 zi

Scopul analizei: evaluarea imunității umorale; diagnosticul imunodeficienței; determinarea cauzei recidivei infecțiilor bacteriene, virale, fungice și parazitare; evaluarea imunității în cazul patologiei autoimune, maladiei hematologice și neoplasmelor; evaluarea eficienței tratamentului medicamentoase cu imunoglobuline.

Imunoglobulinele – glicoproteină ce joacă un rol important în funcționarea sistemului imunitar al organismului. IgG constituie aproximativ 80% din anticorpii din plasma sanguină umană, care asigură imunitate umorală. Anticorpii IgG se produc ca răspuns la antigenele bacteriilor, virușilor, ciupercilor, paraziților și altor substanțe organice care sunt detectate de organism drept ”străine”. Sistemul imunitar ”memorează” antigenul cu care a contactat anterior și, în cazul când infecția ajunge repetat în organism,  anticorpii imediat reacționează ca un scut de protecție, producând o cantitate semnificativă de imunoglobuline. Aceste imunoglobuline previn infectarea repetată. IgG – unicul tip de imunoglobuline care pătrunde prin placentă de la mamă la făt și protejează bebelușul în primele 4-6 luni de viață de factorii patogeni cu care anterior a contactat mama.

Când medicii Invitro Diagnostics indică analiza de laborator la imunoglobulina G, IgG?

• Se indică adulților și copiilor care sunt predispuși la recidive frecvente ale infecțiilor respiratorii, intestinale și/sau urogenitale.
• Pentru monitorizarea tratamentului mielomului IgG.
• Când este necesar de examinat pacientul cu patologie autoimună.
• În cazul investigației complete a sistemului imunitar.
• În cazul neoplasmelor țesuturilor hematopoietice și limfoide.
• Când este necesară monitorizarea pacienților cu imunodeficiență.
• Înainte, în perioada și după tratamentul cu medicamente ce conțin imunoglobuline.

Imunoglobulina G, IgG crescută în serul sangvin:

• Acutizarea boilor cronice respiratorii, intestinale, urogenitale;
• Etapa de însănătoșire după infectarea primară;
• Hepatită autoimună, hepatită virală, ciroză, boală hepatică provocată de alcoolism;
• Maladii autoimune (artrită reumatoidă, lupus eritematos sistemic, colagenoze, febră reumatismală acută);
• Sarcoidoza;
• Mielom IgG;
• Boala Waldenstrom (limfom limfoplasmocitar);
• Leucemie limfocitară cronică;
• Limfoame;
• Mononucleoza infecțioasa;
• Scleroză multiplă;
• Neurosifilis sau sifilis cerebral;
• SIDA.

Imunoglobulina G, IgG scăzută în serul sangvin:

• Hipogamaglobulinemie fiziologică la copii cu vârsta cuprinsă între 3-5 luni;
• Imunodeficiență comună variabilă;
• Agamaglobulinemie;
• Hipogamaglobulinemie;
• Leucemie;
• Splenectomie (intervenție chirurgicală de înlăturarea splinei);
• Sindromul hiper-IgM;
• Deficitul de transcobalamină (proteină de transport a Vitaminei B12);
• Infecție virală cronică;
• Ataxia-telangiectazia (A-T) (sindromul Louis-Bar);
• Deficiența subclaselor IgG;
• Sindromul Wiskott-Aldrich;
• Boli inflamatorii de colon;
• Sindromul nefrotic.

Ce poate influența rezultatul?

Factorii care pot influența creșterea nivelului de imunoglobulină în sânge:

• Activitatea fizică intensă;
• Stres;
• Imunizarea în ultimele 6 luni;
• Anumite medicamente (carbamazepina, clorpromazină, dextranul, estrogeni, medicamente ce conțin săruri de aur, methylprednisolone, contraceptive orale, penicilamină, fenitoină, acidul vaproic).

Factorii care pot cauza scăderea nivelului de imunoglobulină în sânge:

• Insuficiența renală, sindromul nefrotic (din cauza pierderii de proteină);
• Arsuri;
• Patologia intestinului însoțită de pierderea proteinei (boala Crohn, colita ulceroasă nespecifică);
• Imunosupresoare, citostatice;
• Iradiere.

Alimentația

• Proba se prelevează pe nemâncate. Ultimul consum alimentar trebuie să fie cu cel puțin de 8 ore înainte de a vă prezenta la recoltarea analizei.

Efortul fizic

• Recomandăm să evitați efortul fizic până la investigație. Luați un repaus de 10-20 de minute până la colectarea analizei.