Profil Sindromul Antifosfolipidic

 Sindromul antifosfolipidic (SAFL) este o boală autoimună caracterizată prin prezența persistentă a anticorpilor antifosfolipidici (AFLA) în sânge. Acești anticorpi sunt asociați cu un risc crescut de tromboze venoase și arteriale, precum și cu complicații obstetricale (avorturi spontane, preeclampsie, restricție de creștere intrauterină).

SAFL este inclus în categoria trombofiliilor dobândite și este considerat un model de tromboză autoimună. Diagnosticul se bazează pe criterii clinice și de laborator, conform criteriilor de clasificare ACR/EULAR (2023).

Conform teoriei patogenetice „two-hit” („dubla lovitură”), primul factor de risc este prezența AFLA cu potențial protrombotic, iar al doilea constă în factori suplimentari care declanșează tromboza: disfuncția endotelială, infecții, sarcină, obezitate, hipertensiune, diabet, hipercolesterolemie, fumat sau imobilizare.

Profilul de diagnostic include:

• Anticorpi anticardiolipină (IgA/IgM/IgG) – marker major al SAFL, implicați în activarea trombocitelor și lezarea endoteliului. Determinarea anticorpilor anticardiolipină (IgM/IgG) trebuie confirmată de cel puțin două ori, la un interval ≥12 săptămâni, pentru a exclude creșterile tranzitorii după infecții sau alte condiții temporare.
• Anticorpi anti-β2-glicoproteina I (IgA/IgM/IgG) – marker cu specificitate ridicată, corelat cu risc crescut de tromboze recurente.
• Anticoagulant lupic (LA) – test funcțional de coagulare, asociat cu risc trombotic crescut.
• Anticorpi antifosfolipidici (IgM/IgG) – markeri suplimentari, reflectă reactivitatea autoimună împotriva fosfolipidelor membranare.

Rolul investigației

• Confirmarea diagnosticului de Sindromul antifosfolipidic (SAFL).
• Evaluarea riscului de tromboze și complicații obstetricale.
• Monitorizarea pacienților cu lupus eritematos sistemic și alte boli autoimune.

Indicații

• Tromboze venoase sau arteriale recurente de cauză neexplicată.
• Leziuni microvasculare: livedo reticularis, nefropatie asociată SAFL, hemoragie pulmonară, ischemie miocardică, hemoragii suprarenale.
• Patologie obstetricală: avorturi spontane recurente, preeclampsie severă, restricție de creștere intrauterină, insuficiență placentară severă.
• Afectarea valvelor cardiace (îngroșarea cuspelor, vegetații fără altă cauză).
• Trombocitopenie de etiologie neexplicată.
• Lupus eritematos sistemic și alte boli autoimune cu suspiciune de tromboze.

Pregătirea pacientului

• Nu este necesară o pregătire specială.
• Se recomandă recoltarea pe nemâncate (8–12 ore).
• Evitați efortul fizic intens în ajunul testului.
• Se recomandă abținerea de la consumul de alcool și fumat cu o zi înainte.
• Este obligatoriu să informați medicul despre tratamentul anticoagulant sau antiagregant (heparină, warfarină, anticoagulante orale noi), deoarece acestea pot influența rezultatele.

Procedura de recoltare

Analiza se realizează pe baza unei probe de sânge venos, recoltat din plica cotului. Procedura durează câteva minute și este efectuată de personal medical. După venopuncție, poate apărea o mică echimoză sau sângerare locală, care dispare de obicei spontan.

Profilul pentru sindromul antifosfolipidic este esențial pentru diagnostic, evaluarea riscului trombotic și obstetrical și pentru monitorizarea pacienților cu boli autoimune.

Surse

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9025581/

https://autoimmun.ru/guide/antifosfolipidnyy-sindrom-i-trombofilii/klassifikatsionnye-kriterii-antifosfolipidnogo-sindroma-acr-eular-2023/

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/cardiolipin-antibody

https://www.healthline.com/health/lupus-anticoagulant

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6515947/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27279342/

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/antiphospholipid-antibody