Anticorpi către Helicobacter pylori CagA, IgG

Analiză complexă destinată depistării H. pylori la pacienți cu suspiciune de gastrită, ulcer gastric sau ulcer duodenal, care include principalele teste serologice și metoda RT-PCR.

H. pylori este un microorganism gram-negativ, facultativ anaerob, capabil să infecteze mucoasa stomacului și a duodenului. În majoritatea cazurilor, infecția cu H. pylori (helicobacterioza) are un caracter persistent și cronic. Helicobacterioza este foarte răspândită: bacteria H. pylori poate fi identificată la aproximativ 50% din populația globului. Totuși, afecțiunile asociate cu H. pylori (gastrita, ulcerul gastric sau duodenal, adenocarcinomul gastric, limfomul MALT) apar doar la 15–20% dintre persoanele infectate. O particularitate importantă a acestor boli este prognosticul favorabil, cu condiția diagnosticării precoce și eradicării complete a H. pylori. Metodele de laborator au un rol esențial în diagnosticul helicobacteriozei.

Există mai multe metode de depistare a H. pylori. Metodele directe permit identificarea directă a microorganismului. Majoritatea metodelor directe necesită un eșantion de țesut al mucoasei (biopsie) și/sau conținut gastric sau duodenal (aspirat), obținute de obicei în timpul examinării endoscopice. Prin urmare, metodele directe sunt, de regulă, invazive. În schimb, metodele indirecte nu identifică microorganismul propriu-zis, ci semne indirecte ale infecției, cum ar fi anticorpii specifici din serul sanguin (teste serologice) sau prezența atomilor de carbon marcați în aerul expirat (testul respirator cu uree). Deoarece testele indirecte nu necesită endoscopie, acestea sunt considerate neinvazive. Atât testele directe, cât și cele indirecte pentru H. pylori au avantaje și limitări. Pentru un diagnostic corect al helicobacteriozei sunt necesare mai multe teste efectuate concomitent. Din acest motiv, o analiză complexă care include toate testele necesare pentru H. pylori este deosebit de convenabilă atât pentru medic, cât și pentru pacient.

Una dintre cele mai sensibile metode de depistare a H. pylori este reacția de polimerizare în lanț în timp real (RT-PCR). RT-PCR este o metodă de diagnostic molecular care permite identificarea fragmentelor de material genetic (ADN) ale agentului infecțios în probe biologice (de exemplu, probe de țesut). Deoarece analiza se bazează pe detectarea materialului genetic, RT-PCR poate identifica prezența oricărei forme de H. pylori (nu doar formele spiralate active, ci și formele coccoide inactive, necultivabile), ceea ce conferă testului o sensibilitate foarte ridicată, superioară celei a culturii bacteriologice. Teoretic, pentru efectuarea RT-PCR este suficientă prezența unei singure molecule de ADN. În practică, concentrația agentului patogen în probă trebuie să fie de aproximativ 10–100 UFC/ml. Această sensibilitate ridicată a testului permite excluderea H. pylori ca etiologie a bolii în cazul unui rezultat negativ, aspect de importanță majoră în diagnosticul diferențial al gastritelor și ulcerelor asociate cu AINS, stresului sau ischemiei.

Trebuie menționat că, în ciuda sensibilității foarte ridicate a testului (85–98%), sunt posibile rezultate fals-negative. De exemplu, un rezultat fals-negativ poate apărea atunci când încărcătura bacteriană este foarte scăzută, cum ar fi în contextul administrării anumitor antibiotice. Erorile de diagnostic pot fi evitate prin combinarea acestui test direct cu investigațiile serologice.

Infecția cu H. pylori este însoțită de o creștere semnificativă a imunoglobulinelor de clasă IgG și IgA în serul sanguin. Aceste imunoglobuline (anticorpi) sunt determinate prin teste indirecte. IgG sunt detectabile în 95–100% din cazurile de helicobacterioză, iar IgA în 68–80%. Testul permite determinarea titrului de anticorpi, având caracter cantitativ. De regulă, titrurile crescute sunt mai caracteristice unei infecții active. Totuși, nu există o corelație clară între nivelul titrului de anticorpi și severitatea infecției.

Testele serologice, la fel ca metoda RT-PCR, prezintă anumite limitări. Rezultatul analizelor depinde de particularitățile răspunsului imun al pacientului. Răspunsul imun la pacienții aflați sub tratament cu citostatice și la persoanele vârstnice este caracterizat printr-o producție redusă de anticorpi specifici (inclusiv împotriva H. pylori). Din acest motiv, pentru a evita erorile de diagnostic, testele serologice trebuie completate cu metode directe. Această particularitate a fost luată în considerare la elaborarea analizei complexe pentru H. pylori.

Astfel, analiza complexă pentru H. pylori reprezintă o combinație de teste necesare și suficiente pentru depistarea acestui microorganism. Analiza nu este destinată monitorizării tratamentului. Rezultatele atât ale RT-PCR, cât și ale determinării imunoglobulinelor IgG și IgA pot rămâne pozitive chiar și după eradicarea completă a H. pylori. Rezultatele fals-pozitive ale RT-PCR se explică prin capacitatea metodei de a detecta ADN-ul oricărui microorganism, inclusiv al celor distruși, iar rezultatele fals-pozitive ale testelor serologice sunt legate de dinamica răspunsului imun.

Recomandări: Se recomandă evitarea efortului fizic înainte de recoltarea analizelor. În timpul recoltării probei (10–20 de minute), se recomandă relaxarea. Amânați efectuarea analizelor imediat după investigații paraclinice (radiografie, CT, RMN) și proceduri de fizioterapie, deoarece acestea pot influența rezultatele testelor.