Alfa Lactalbumină, F76

Un alergen este o substanță care provoacă o reacție alergică. În bolile atopice, alergenii stimulează producerea de anticorpi de tip IgE și reprezintă factori cauzali relevanți în apariția simptomelor clinice ale alergiei. Determinarea în sânge a IgE specifice pentru un anumit alergen confirmă rolul acestuia în dezvoltarea reacției alergice de tip I (mediate IgE) și permite identificarea alergenului probabil cauzal, precum și alegerea măsurilor terapeutice și profilactice adecvate.

Substanța alergenă conține, de regulă, nu una, ci mai multe structuri proteice (componente) capabile să acționeze ca alergeni. Unele sunt alergeni majori (principali), altele sunt alergeni minori (secundari). Diagnosticul molecular (component-resolved diagnostics) ajută la diferențierea sensibilizării reale de reacțiile încrucișate.

Alergia alimentară este o reacție care apare după consumul de alimente și este determinată de mecanisme imunologice. Ea este adesea confundată cu intoleranța alimentară, care are alte cauze (particularități de preparare, compoziția produsului, tulburări metabolice, boli ale tractului gastrointestinal). Alergia alimentară este mai frecventă la copiii mici, în special până la vârsta de 3 ani.

Unul dintre cei mai frecvenți alergeni alimentari este laptele. La copiii sensibilizați la proteinele din laptele de vacă, alergia se poate manifesta nu doar prin simptome cutanate, ci și prin afectarea tractului gastrointestinal, rinită, exacerbarea astmului bronșic, precum și reacții anafilactice. Hipersensibilitatea la laptele de vacă nu dispare întotdeauna în copilărie și poate persista la vârsta adultă mulți ani sau pe tot parcursul vieții.

Laptele de vacă conține aproximativ 40 de proteine cu potențial alergen. Din punct de vedere fizico-chimic, acestea se împart în cazeine (aproximativ 80% din proteinele laptelui) și proteine din zer (aproximativ 20%). Zerul conține predominant proteine globulare: β-lactoglobulină și α-lactalbumină, precum și, în cantități mai mici, albumină serică bovină, lactoferină și imunoglobuline. α-Lactalbumina și β-lactoglobulina sunt sintetizate în glanda mamară, în timp ce albumina serică bovină, lactoferina și imunoglobulinele provin din sânge.

Răspunsul anticorpilor la proteinele laptelui variază semnificativ între persoane, astfel încât nu poate fi identificat un singur „alergen principal” al laptelui de vacă. În majoritatea cazurilor, IgE specifice se detectează simultan față de mai multe proteine, iar printre alergenii majori sunt cel mai frecvent incluși cazeina (Bos d 8), β-lactoglobulina (Bos d 5) și α-lactalbumina (Bos d 4).

α-Lactalbumina este o proteină globulară monomerică, cu legare de calciu, cu masa moleculară de 14,2 kDa; reprezintă aproximativ 25% din proteinele din zer și circa 5% din totalul proteinelor din lapte. În celulele secretoare ale glandei mamare, α-lactalbumina participă la reglarea sintezei lactozei. Structura α-lactalbuminei bovine este aproximativ 72% similară cu cea umană; au fost descrise proprietăți antibacteriene și imunostimulatoare, ceea ce o face un component important al alimentației infantile. Există formule speciale în care conținutul de α-lactalbumină este crescut, iar cel de β-lactoglobulină este redus.

Alergenicitatea unei proteine este determinată în mare măsură de structura sa conformațională. Este posibilă reactivitatea încrucișată a α-lactalbuminei cu proteine similare din laptele altor specii de animale, însă aceasta este insuficient studiată. În unele cazuri a fost descrisă reactivitatea încrucișată a IgE față de β-lactoglobulină și α-lactalbumină.

IgE participă la reacțiile alergice de tip imediat. Valori crescute ale IgE totale în ser pot fi întâlnite în diferite boli alergice, helmintiaze, unele afecțiuni autoimune, sindromul hiper-IgE și în anumite infecții virale. Determinarea IgE specifice în sânge este una dintre principalele metode pentru stabilirea spectrului alergenilor cauzali în alergia de tip imediat. Pentru fiecare alergen există un IgE specific corespunzător. Scopul acestui test este identificarea IgE specifice față de α-lactalbumină.

Pregătirea pentru investigație

Pentru obținerea unor rezultate fiabile (inclusiv la determinările de glucoză, colesterol și trigliceride), în ajun se recomandă evitarea consumului de alimente grase, dulciuri concentrate și alcool.

Recoltarea analizelor trebuie amânată imediat după investigații instrumentale (de exemplu, radiografie, CT, RMN) și proceduri de fizioterapie, deoarece acestea pot influența rezultatele testului.