Ce trebuie să știi despre cancerul mamar și cum îl poți preveni.

hero-image

Dacă ai întreba astăzi o femeie ce a suferit de cancer mamar sau suportă chimioterapie chiar în această clipă:

-“Ți-ai fi dorit să știi din timp că ai putea dezvolta boala?”

Sau

-“Dacă ar fi existat un test medical care ți-ar fi spus că ai putea avea cancer mamar, ai fi apelat la el?”

Vă dați seama ce răspuns ați primi... Evident că DA.

Dragi femei,

Trăim în era în care medicina evoluează continuu și ne pune la dispoziție soluții. Ne rămâne doar să le utilizăm în beneficiul nostru. Și vă dăm un simplu exemplu. Cancerul este maladia secolului nostru. La femei, cancerul mamar face ravagii și lasă copii fără mamă, nepoți fără bunică, membrii familiei fără oamenii lor dragi. Și e mare păcat, mai ales acolo unde putem preveni.

Da, cu adevărat nu există o "rețetă clară" de prevenție a unui eventual cancer de sân, dar deciziile noastre legate de stilul de viață pot reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire. La fel, efectuarea unor analize genetice specifice vă poate salva viața! 

Vă aduceți aminte cazul actriței americane Angelina Jolie?    

Mama, bunica de pe linia mamei, dar și mătușa actriței și-au pierdut viața prea devreme din cauza cancerului mamar. Ani la rând au luptat pentru o clipă de viață în plus. Nu au reușit să învingă boala.

Atunci, Angelina Jolie s-a testat genetic și a depistat că este purtătoare a unor gene “defectuoase” care îi cresc riscul de cancer mamar și ovarian. Acum câțiva ani, prezenta un risc de 87% că va dezvolta cancer la sân şi un risc de 50% pentru cancer ovarian, și asta din cauza unei mutații la nivelul genei BRCA1.

Aceste informații i-au salvat viața. Și-a efectuat o dublă mastectomie (îndepăstarea țesutului glandelor mamare) și și-a îndepărtat ovarele pentru a rămâne în viață și a-și putea crește copiii. Știindu-și bagajul genetic transmis din familie, a putut să evite tragedii.

Astăzi, Angelina Jolie are doar un risc de 5% de a dezvolta cancer mamar. Atât de puțin și nesemnificativ. Își urmează cursul firesc al vieții și avem de învățat din experiența ei.

În Republica Moldova, testarea genetică pentru genele BRCA1 și BRCA2 este posibilă la INVITRO DIAGNOSTICS. Fiecare dintre voi poate să-și verifice bagajul genetic așa cum a făcut-o Angelina Jolie. Sunt teste accesibile și ușor de efectuat, doar să aveți inițiativă și dorință.

Totodată, suplimentar la aceste 2 gene, la INVITRO DIAGNOSTICS puteți efectua teste și pentru gena CHEK 2 (Checkpoint kinase 2) – mutațiile căreia sunt direct legate de apariția mai multor tipuri de cancer.

Țineți minte!

  • O femeie cu mutaţia dăunătoare a genelor BRCA1 sau BRCA2 are un risc de 5 ori mai mare de a suferi de cancer mamar;
  • Potrivit statisticilor, 14 femei din 1.000 vor fi diagnosticate de-a lungul vieţii cu cancer ovarian. În schimb, 15-40%, adică până la 400 de femei din 1000 vor primi acest diagnostic dacă au o mutaţie dăunătoare BRCA1 sau BRCA2;
  • Mai mult de jumătate dintre femeile ce prezintă mutații ale genelor BRCA1 și BRCA2 dezvoltă cancer de sân până la 50 de ani, comparativ cu 2% din cele fără această mutație;
  • La fel, femeile cu cancer de sân deja diagnosticat și cu asociere de mutație a genelor BRCA au risc de 10 ori mai mare de apariție a unui cancer de ovare secundar la cel mamar.  

Sunt informații de luat în calcul. Sunt date științifice care vin să arate importanța depistării precoce a mutațiilor la nivel de gene BRCA1 și BRCA2.

Neapărat efectuați acest test medical dacă aveți:

  • Antecedente de cancer mamar și ovarian în familie;
  • Rude apropiate din familia extinsă care prezintă o mutație BRCA1 sau BRCA2 deja depistată;
  • Rude apropiate cu un bărbat ce a suferit cancer de glande mamare;
  • Ați suferit în trecut sau ați depistat recent o tumoare malignă.

Ce sunt genele BRCA?

BRCA1 şi BRCA2 sunt gene așa-numite „supresoare de tumori”. Mutațiile de la nivelul lor duc la dezvoltarea anormală a celulelor, deoarece gena nu mai reușește să “regleze” procese firești la nivel de celulă (diviziunea celulară) . Aceste schimbări sunt associate cu risc ereditar de cancer mamar şi cancer ovarian atât pentru tine, cât și pentru copiii tăi.

O fetiță moștenește această mutație de genă de la mamă sau de la tată și atunci când devine femeie, aceste mutații dezvoltă problem și favorizează apariția cancerului mamar și cel ovarian.

Mai multe detalii despre cancerul mamar şi cum îl poți preveni, urmăriţi în reportajul de mai jos realizat de emisiunea Doctorii împreună cu dna medic oncolog-mamolog Ludmila Chistruga.

Programări și informații: 022 903999.

Mai multe detalii despre cancerul mamar şi cum îl poți preveni, urmăriţi în reportajul de mai jos realizat de emisiunea Doctorii împreună cu dna medic oncolog-mamolog Ludmila Chistruga.

Tabelul de investigații

TG291 600 lei

CANCERUL MAMAR este cel mai frecvent cancer diagnosticat la femei, reprezentând aproximativ 25% din totalul cancerele noi depistate într-un an.
Statisticile arată că o femeie din 8 va dezvolta cancer mamar invaziv pe parcursul vieții. Deși este mai puțin frecvent, cel mai periculos cancer ginecologic este  CANCERUL OVARIAN, majoritatea pacientelor fiind diagnosticate în stadii avansate.
Aproximativ 20-30 % din cazurile de cancer mamar și aproximativ 27% din cazurile de cancer ovarian sunt dezvoltate de persoane ce prezintă mutații ale genelor BRCA 1 și BRCA 2
TESTAREA GENETICĂ este extrem de importantă pentru identificarea purtătorilor acestor mutații în vederea depistării cât mai precoce a acestor afecțiuni și instituirea tratamentului corespunzător.

  • Cancerul mamar și ovarian reprezintă o afecțiune genetică moștenită. Acest lucru înseamnă că riscul de cancer este trecut de la o generație la următoarea într-o familie;
  • Genele din familia BRCA reprezintă categoria BReast Cancer. Alte gene mai puțin frecvente sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a cancerelor de sân și a altor tipuri de cancer, cum ar fi mutațiile în genele de supresie TP53, PTEN, CDH1, ATM, CHEK2 sau PALB2;
  •  Testele genetice includ acum multe dintre aceste gene într-un singur test panou de gene;
  • O mutație fie în BRCA1, fie în BRCA2 conferă femeii un risc înnalt de a dezvolta cancer de sân și/sau ovare;
  • Bărbații cu aceste mutații genetice au, de asemenea, un risc crescut de cancer mamar și cancer de prostată. Există o ușoară creștere a riscului de alte tipuri de cancer, inclusiv cancerul pancreatic și melanomul, printre purtătorii mutațiilor BRCA1 sau BRCA2;
  •  Nu toate familiile cu multiple cazuri de cancer mamar și ovarian au mutații în BRCA1 sau BRCA.

Mutațiile genei CHEK2 aparțin clasei II de mutații ale genelor implicate în replicarea, transcripția, recombinarea și repararea ADN-ului. Gena dată, codifică o varietate de enzime (de exemplu polimeraze, elicaze, topoizomeraze etc.) și proteine ​​care reglează ciclul celular. Defectele din astfel de gene duc la instabilitate cromozomială și, în consecință, pot provoca diverse maladii oncologice.

Semnificația clinică pentru detectarea mutațiilor în gena CHEK2 este la fel de mare ca și cea a genelor BRCA1 și BRCA2, mai ales în cazurile familiale de cancer. O serie de mutații în această genă sunt recomandate ca test de linia a doua atunci când primim un rezultat negativ pentru mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2. În plus, sunt descrise o serie de sindroame ereditare, a căror caracteristică principală este o predispoziție la instabilitatea cromozomială. Pentru unele dintre aceste sindroame, s-a demonstrat asocierea cu forma heterozigotă a mutațiilor genei CHEK2.

Gena CHEK2 (din engleză: Сell cycle checkpoint kinase 2) codifică sinteza reglatorului proteic ​​al punctului de control al ciclului celular 2, care este implicat în repararea ADN și controlul proceselor de diviziune celulară. Produsul acestei gene este o protein-kinază și este sintetizat ca răspuns la deteriorarea unei molecule de ADN. Mecanismul de acțiune este de a bloca ciclul celular în faza G1 sau de a începe procesul de apoptoză, în timp ce transformarea malignă a celulelor este suprimată. Mutațiile genei CHEK2 au ca rezultat expresia unei proteine ​​scurtate defecte și sunt asociate cu apariția diferitelor forme ereditare de neoplasme maligne. Există 3 mutații semnificative în gena CHEK2: 1100delC, IVS2 + 1G> A și 470T> C (Ile157Thr).

Mutația 1100delC în gena CHEK2 este frecventă în multe țări. Frecvența alelei mutante este de 1,1-1,4% în populația europeană. S-a demonstrat că mutația 1100delC este asociată cu cancerul de sân. Conform unui studiu la scară largă realizat de International Breast Cancer Case-Control Consortium, care include peste 10.000 de pacienți cu cancer de sân și 9.000 de femei sănătoase din cinci țări, raportul de risc pentru purtătorii mutației 1100delC în gena CHEK2 a fost de 2,34. Pe lângă o asociere clară cu dezvoltarea cancerului de sân, s-a demonstrat că mutația 1100delC este asociată cu cancerul de prostată.

Mutația IVS2 + 1G>A genei CHEK2 este mai rară în comparație cu mutația 1100delC și duce la formarea unei proteine ​​nefuncționale asociată cu apariția patologiei oncologice de localizare diversă, în principal – cancerul mamar. Este mai frecventă în rândul locuitorilor din Europa de Est și America de Nord. Într-un mare eșantion din populația est-europeană (aproximativ 2000 de pacienți), a fost stabilită o asociere clară a mutației IVS2 + 1G>A cu dezvoltarea cancerului de prostată.

Mutația missense 470T> C (Ile157Thr) din gena CHEK2 este asociată cu sindromul Lee - Fraumeni, cancerul mamar și de prostată, cancer colorectal, atât sporadic, cât și familial. Această mutație este mai frecventă în populație decât mutațiile 1100delC și IVS2 + 1G> A (cu o frecvență de 4-5%). Înlocuirea aminoacidului izoleucină cu treonină duce la scăderea activității funcționale a proteinei. În plus, proteina mutantă formează dimeri cu proteina normală, reducând astfel activitatea acesteia. În medie, prezența mutației Ile157Thr în gena CHEK2 crește riscul de cancer la sân într-o măsură mai mică decât alte mutații ale genei CHEK2.

Indicații pentru testarea genetică:

  • istoric familial (cancer de sân, cancer de prostată sau cancer colorectal în prima linie de rudenie);
  • o rudă sau mai multe cu același tip de cancer;
  • boli proliferative atipice ale glandei mamare;
  • tumori primare multiple în același organ;
  • tumori primare multiple în diferite organe;
  • tumori primare multiple în organele pereche;
  • multifocal în cadrul unui organ;
  • manifestarea tumorii la o vârstă fragedă;
  • două rude sau mai multe cu forme rare de cancer;
  • două rude sau mai multe cu o tumoră legată de cancerul familiei;
  • trei rude sau mai multe în două generații cu tumori de aceeași localizare;
  • rezultatul testului negativ pentru mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2.

TG28500 lei

Mutațiile genei CHEK2 aparțin clasei II de mutații ale genelor implicate în replicarea, transcripția, recombinarea și repararea ADN-ului. Gena dată, codifică o varietate de enzime (de exemplu polimeraze, elicaze, topoizomeraze etc.) și proteine ​​care reglează ciclul celular. Defectele din astfel de gene duc la instabilitate cromozomială și, în consecință, pot provoca diverse maladii oncologice.

Semnificația clinică pentru detectarea mutațiilor în gena CHEK2 este la fel de mare ca și cea a genelor BRCA1 și BRCA2, mai ales în cazurile familiale de cancer. O serie de mutații în această genă sunt recomandate ca test de linia a doua atunci când primim un rezultat negativ pentru mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2. În plus, sunt descrise o serie de sindroame ereditare, a căror caracteristică principală este o predispoziție la instabilitatea cromozomială. Pentru unele dintre aceste sindroame, s-a demonstrat asocierea cu forma heterozigotă a mutațiilor genei CHEK2.

Gena CHEK2 (din engleză: Сell cycle checkpoint kinase 2) codifică sinteza reglatorului proteic ​​al punctului de control al ciclului celular 2, care este implicat în repararea ADN și controlul proceselor de diviziune celulară. Produsul acestei gene este o protein-kinază și este sintetizat ca răspuns la deteriorarea unei molecule de ADN. Mecanismul de acțiune este de a bloca ciclul celular în faza G1 sau de a începe procesul de apoptoză, în timp ce transformarea malignă a celulelor este suprimată. Mutațiile genei CHEK2 au ca rezultat expresia unei proteine ​​scurtate defecte și sunt asociate cu apariția diferitelor forme ereditare de neoplasme maligne. Există 3 mutații semnificative în gena CHEK2: 1100delC, IVS2 + 1G> A și 470T> C (Ile157Thr).

Mutația 1100delC în gena CHEK2 este frecventă în multe țări. Frecvența alelei mutante este de 1,1-1,4% în populația europeană. S-a demonstrat că mutația 1100delC este asociată cu cancerul de sân. Conform unui studiu la scară largă realizat de International Breast Cancer Case-Control Consortium, care include peste 10.000 de pacienți cu cancer de sân și 9.000 de femei sănătoase din cinci țări, raportul de risc pentru purtătorii mutației 1100delC în gena CHEK2 a fost de 2,34. Pe lângă o asociere clară cu dezvoltarea cancerului de sân, s-a demonstrat că mutația 1100delC este asociată cu cancerul de prostată.

Mutația IVS2 + 1G>A genei CHEK2 este mai rară în comparație cu mutația 1100delC și duce la formarea unei proteine ​​nefuncționale asociată cu apariția patologiei oncologice de localizare diversă, în principal – cancerul mamar. Este mai frecventă în rândul locuitorilor din Europa de Est și America de Nord. Într-un mare eșantion din populația est-europeană (aproximativ 2000 de pacienți), a fost stabilită o asociere clară a mutației IVS2 + 1G>A cu dezvoltarea cancerului de prostată.

Mutația missense 470T> C (Ile157Thr) din gena CHEK2 este asociată cu sindromul Lee - Fraumeni, cancerul mamar și de prostată, cancer colorectal, atât sporadic, cât și familial. Această mutație este mai frecventă în populație decât mutațiile 1100delC și IVS2 + 1G> A (cu o frecvență de 4-5%). Înlocuirea aminoacidului izoleucină cu treonină duce la scăderea activității funcționale a proteinei. În plus, proteina mutantă formează dimeri cu proteina normală, reducând astfel activitatea acesteia. În medie, prezența mutației Ile157Thr în gena CHEK2 crește riscul de cancer la sân într-o măsură mai mică decât alte mutații ale genei CHEK2.

Indicații pentru testarea genetică:

  • istoric familial (cancer de sân, cancer de prostată sau cancer colorectal în prima linie de rudenie);
  • o rudă sau mai multe cu același tip de cancer;
  • boli proliferative atipice ale glandei mamare;
  • tumori primare multiple în același organ;
  • tumori primare multiple în diferite organe;
  • tumori primare multiple în organele pereche;
  • multifocal în cadrul unui organ;
  • manifestarea tumorii la o vârstă fragedă;
  • două rude sau mai multe cu forme rare de cancer;
  • două rude sau mai multe cu o tumoră legată de cancerul familiei;
  • trei rude sau mai multe în două generații cu tumori de aceeași localizare;
  • rezultatul testului negativ pentru mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2.

TG101 500 lei

CANCERUL MAMAR este cel mai frecvent cancer diagnosticat la femei, reprezentând aproximativ 25% din totalul cancerele noi depistate într-un an.
Statisticile arată că o femeie din 8 va dezvolta cancer mamar invaziv pe parcursul vieții. Deși este mai puțin frecvent, cel mai periculos cancer ginecologic este  CANCERUL OVARIAN, majoritatea pacientelor fiind diagnosticate în stadii avansate.
Aproximativ 20-30 % din cazurile de cancer mamar și aproximativ 27% din cazurile de cancer ovarian sunt dezvoltate de persoane ce prezintă mutații ale genelor BRCA 1 și BRCA 2
TESTAREA GENETICĂ este extrem de importantă pentru identificarea purtătorilor acestor mutații în vederea depistării cât mai precoce a acestor afecțiuni și instituirea tratamentului corespunzător.

  • Cancerul mamar și ovarian reprezintă o afecțiune genetică moștenită. Acest lucru înseamnă că riscul de cancer este trecut de la o generație la următoarea într-o familie;
  • Genele din familia BRCA reprezintă categoria BReast Cancer. Alte gene mai puțin frecvente sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a cancerelor de sân și a altor tipuri de cancer, cum ar fi mutațiile în genele de supresie TP53, PTEN, CDH1, ATM, CHEK2 sau PALB2;
  •  Testele genetice includ acum multe dintre aceste gene într-un singur test panou de gene;
  • O mutație fie în BRCA1, fie în BRCA2 conferă femeii un risc înnalt de a dezvolta cancer de sân și/sau ovare;
  • Bărbații cu aceste mutații genetice au, de asemenea, un risc crescut de cancer mamar și cancer de prostată. Există o ușoară creștere a riscului de alte tipuri de cancer, inclusiv cancerul pancreatic și melanomul, printre purtătorii mutațiilor BRCA1 sau BRCA2;
  •  Nu toate familiile cu multiple cazuri de cancer mamar și ovarian au mutații în BRCA1 sau BRCA.

INDICAȚII DE TESTARE:
✔femei cu cancer mamar, ovarian, peritoneal primar sau de trompa uterina, depistat înainte de 40 ani, pentru a determina geneza cancerului și de a întreprinde masuri de prevenție pentru rudele de gradul 1,
✔femei ce au rude de grad 1 și 2 cu cancer mamar, ovarian, peritoneal primar sau de trompa uterina,
✔femei cu rude pe linia maternă cu cancer mamar bilateral,
✔femei cu o rudă bărbat cu cancer mamar.

Obține o consultație gratuită