Ambrozia este un gent de plante erbacee, sau de arbuști și este considerată un alergen puternic. Aceasta crește pe câmpuri, dar și în zonele neîngrijite de la marginea orașului. Răspândirea polenului de ambrozie are loc de la sfârșitul verii și până la începutul toamnei, moment în care apar alergiile. Alergia la ambrozie apare atunci când o cantitate mică de polen este inhalată și ajunge în căile respiratorii. Organismul vede acest polen, aparent banal, drept un corp străin care trebuie eliminat. Drept urmare, declanșează un răspuns imunitar pentru a elimina „invadatorul”. Este suficientă o concentrație de polen mai mică de 30 grăuncioare/m3 pentru a declanșa reacția alergică. Mai mult, persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar și atunci când există 1-2 grăuncioare de polen/m3.
Simptomele alergiei la ambrozie sunt similare altor forme de alergie la polen. Dacă în cazul astmaticilor agravează simptomele și poate provoca tuse și respirație șuierătoare, pentru persoanele alergice determină simptome precum: strănut, nas înfundat, secreții nazale apoase (rinoree), cefalee, iritații ale ochilor, mâncărime în gât, pierderea mirosului, somnolență, oboseală cronică. În cazuri foarte grave, polenul de ambrozie poate provoca șoc anafilactic. Acesta debutează brusc și apare într-o formă severă, putând duce la obstrucția căilor aeriene și chiar deces.
Un mod de a confirma diagnosticul de alergie la ambrozie este prin testarea sângelui în laborator. Testarea unei cantități mici de sânge va putea indica prezența anticorpilor specifici ambroziei. Dacă acești anticorpi sunt descoperiți, înseamnă că există o alergie la această buruiană
Sânge
Siemens Immulite 2000 XPI
Laboratorul medical Invitro Diagnostics oferă unul din cele mai detaliate Rapoarte de analize medicale din Republica Moldova. Raportul de analize medicale oferit conține mulți indici și parametri, valori de referință și variabile în dependență de profilul pacientului (vârstă, sex, unități de măsură, metoda utilizată și alte informații medicale specifice).
Pentru interpretarea rezultatelor analizelor, pacientul trebuie să apeleze obligatoriu la medicul curant care-i cunoaște antecedentele, rezultatele fiind doar o etapă în stabilirea diagnosticului.