Detecția anticorpilor specifici anti SARS CoV2 de tip IgM (suportul răspunsului imun primar) va permite evidențierea infecțiilor acute, însă cu un interval de timp de latență (minim 7 zile postinfecție), față de detecția ARN viral. Înlocuirea testelor moleculare de diagnostic cu teste de detecție a anticorpilor nu este recomandată, deoarece un test negativ poate induce o falsă senzație de siguranță la pacienți infectați datorită apariției tardive a seroconversiei. De asemenea, testele pozitive care indică prezența IgM ar trebui confirmate cu testele de RT-PCR; un test IgM pozitiv poate apare și la persoane vindecate, ceea ce limitează foarte mult utilitatea acestei metode pentru diagnosticul infecției și limitarea transmiterii. 

Valori de referință și interpretarea rezultatelor – rezultatele sunt exprimate sub forma unui index.

<1 – Negativ   

>1 – Pozitiv  

Un rezultat IgM pozitiv indică cel mai probabil o infecție acută, însă cu un interval timp de latență (minim 7 zile post-infecție), față de detecția virusului prin teste RT-PCR. Pe de altă parte, testele IgM pozitive ar trebui confirmate cu testele RT-PCR. Deoarece anticorpii IgM s-ar putea să nu se dezvolte precoce sau deloc la pacienții infectați, acest tip de test de anticorpi nu este utilizat pentru a exclude SARS-CoV-2.

Obținerea unui rezultat negativ indică absența expunerii anterioare la SARS-COV-2 și deci susceptibilitatea față de infecție. Pacienții suspectați de COVID-19 cu rezultat negativ, trebuie testați și prin metoda RT-PCR17

• Sângele se prelevează din venă.
• Evitați să fumați timp de o oră până la colectarea analizei.