Insuficienţa ovariană primară reprezintă o pierdere a funcţiei normale a ovarelor înainte de vârsta de 40 de ani, mai exact incapacitatea de a produce cantităţi normale de hormon estrogen sau de a elibera regulat ouăle. Ca urmare, acest lucru duce de cele mai multe ori la infertilitate. Insuficienţa ovariană primară este uneori menţionată ca menopauză prematură, dar cele două condiţii nu sunt aceleaşi. Femeile cu insuficienţa ovariană premară pot avea perioade neregulate sau ocazionale timp de ani de zile şi totuşi pot rămâne însărcinate. Femeile cu menopauză prematură nu pot concepe un copil. Restaurarea nivelurilor de estrogen la femeile cu insuficienţa ovariană primară ajută la prevenirea unor complicaţii, cum ar fi osteoporoza, care apar ca urmare a scăderii estrogenului.

Cauzele insuficienţei ovariene

La femeile cu funcţie ovariană normală, glanda pituitară eliberează anumiţi hormoni în timpul ciclului menstrual, ceea ce determină un număr mic de foliculi care conţin ovule. De obicei, unul sau două folicule - nişte săculeţe umplute cu lichid - ajung la maturitate în fiecare lună. Când foliculul se maturizează, se deschide, eliberând un ou. Oul intră în tubul uterin unde o celulă de spermă îl poate fertiliza, rezultând astfel sarcina. Eşecul ovarian precoce rezultă din pierderea ouălor (ovocite). Acest lucru se poate întâmpla din următoarele cauze: 

Defectele cromozomiale. Anumite tulburări genetice sunt asociate cu insuficienţa ovariană premimara, cum ar fi sindromul mozaic Turner - în care o femeie are doar un cromozom normal X şi un al doilea cromozom X modificat - şi sindromul fragil X - în care cromozomii X sunt fragili şi se rup;

Toxinele. Chimioterapia şi radioterapia sunt cele mai frecvente cauze ale insuficienţei ovariene induse de toxine. Aceste terapii pot deteriora materialul genetic din celule. Alte toxine, cum ar fi fumul de ţigară, substanţele chimice, pesticidele şi viruşii, pot accelera insuficienţa ovariană; 

Un răspuns al sistemului imun la ţesutul ovarian (boala autoimună) în această formă rară, sistemul imunitar produce anticorpi împotriva ţesutului ovarian, dăunând foliculilor care conţin ovule. Este posibil să apară insuficienţa ovariană prematură şi dacă nu există defecte cromozomiale cunoscute, expunere la toxine sau boli autoimune. Medicul dumneavoastră ar putea recomanda teste suplimentare pentru a găsi cauza, dar în cele mai multe cazuri aceasta rămâne necunoscută (idiopatică). 

Factori de risc pentru insuficienţa ovariană

Factorii care cresc riscul de apariţie a insuficienţei ovariene premature includ: 

• Vârsta. Riscul creşte între vârstele de 35 şi 40 de ani, cu toate că femeile şi adolescentele pot dezvolta aceasta afecţiune; 
• Istoricul de familie. Având un istoric familial de insuficienţă ovariană primară creşte riscul de apariţie a acestei tulburări; 
• Operaţii ovariene multiple. Endometrioza ovariană sau alte afecţiuni care necesită intervenţii chirurgicale repetate asupra ovarelor cresc riscul de insuficienţă ovariană primară.

Simptome

Semnele si simptomele insuficienţei ovariene primare sunt similare cu cele ale trecerii la menopauză şi sunt tipice deficienţei estrogenice. Acestea includ: 

• Perioadele neregulate sau anulate (amenoreea), care ar putea fi prezente ani de zile sau se dezvoltă dupa o sarcină sau dupa oprirea pilulelor contraceptive; 
• Dificultatea de a concepe;
• Bufeuri de căldură; 
• Transpiraţii nocturne; 
• Viroza uscată; 
• Iritabilitate sau dificultate de concentrare; 
• Scăderea dorinţei sexuale.

Prevenţie

Pentru a vă proteja de această afecţiune sunt foarte importante următoarele sfaturi: 

• Renunţaţi la fumat; 
• Menţineţi o greutate normală; 
• Faceţi exerciţii fizice regulate; 
• Adoptaţi o dietă echilibrată, cu evitarea grăsimilor, dulciurilor, alcoolului şi cafelei.